Expoziţia „Arta Actorului prin arta fotografică – Matei Millo văzut de Carol Szathmari“ la Biblioteca Naţională a României

La Biblioteca Naţională a României din Bucureşti a fost deschisă expoziţia „Arta Actorului prin arta fotografică – Matei Millo văzut de Carol Szathmari“.

Matei Millo văzut de Szathmari
Matei Millo fotografiat de Szathmari

Actor, autor dramatic şi director de teatru, Matei Millo (1814-1896) a avut o contribuţie notabilă la naşterea teatrului naţional. Format în spiritul principiilor paşoptiste de promovare a creaţiei originale româneşti şi în limba română, Matei Millo a colaborat semnificativ cu un alt reprezentant al mişcării paşoptiste, Vasile Alecsandri, ale cărui creaţii dramatice le-a interpretat cu precădere.

În perioada studiilor la Iaşi, la pensionul francez condus de Victor Quenim, Millo i-a avut colegi pe Alecasandri şi Kogălniceanu, fiind bun prieten cu aceştia. Primele tentative de actorie datează chiar din această perioadă (1833 – 1835). Între 1835 şi 1840 urmează cursurile Academiei Mihăilene din Oaşi. În această perioadă debutează cu propriile piese – Un poet romantic şi Postelnicul Sandu Curcă.
Perioada studiilor la Paris (1840 – 1845) se va dovedi esenţială pentru formarea lui Millo ca actor. Odată revenit în Moldova, Millo se implică în coordonarea firavului teatrul naţional. Trduce piese franceze în limba română, se ocupă de regie şi de şcoala de declamaţie. Pe 3 februarie şi pe 9 martie 1848 s-a jucat “tabloul naţional într-un act” intitulat O nuntă ţărănească de Vasile Alecsandri, în care Millo interpreta rolul dascălului grec Gaitanis. Piesa a avut un mare ecou în epocă, iar în septembrie 1848, Millo devine conducătorul teatrului ieşean.

Pe 26 decembrie 1848 se joacă pentru prima dată, la teatrul ieşean, opereta Baba Hârca, unul dintre cele mai durabile succese ale lui Millo. tot sub conducerea sa, Millo joacă, pe 9 aprilie 1850, rolul Chiriţei în Chiriţa în Iaşi sau două fete şi o neneacă de Vasile Alecsandri. De aici înainte coloborarea dintre Millo şi Alecsandri va deveni preferenţială.

În 1853 Matei Millo se mută la Bucureşti, unde ajunge director artistic al trupei româneşti de la Teatrul cel Mare de pe Calea Mogoşoaiei.
În deceniul al şaselea al secolului XIX, Matei Millo se afla la apogeul carierei artistice. În aceeaşi perioadă, Carol Popp de Szathmari (1812-1887) se bucura de prestigiu şi de preţuirea multor capete încoronate ale Europei, devenind din 1863 Pictor şi Fotograf al Curţii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza fiind cel mai cunoscut fotograf din Principatele Române la acel moment.

Colaborarea dintre cele două personalităţi artistice s-a născut în chip firesc, mai ales că, o vreme, sediul activităţilor lor se găsea pe Calea Victoriei, în preajma Teatrului Naţional.
Fotografierea actorilor în costumele unor roluri care cunoşteau un mare succes de public era deja o practică cunoscută la nivel european. De aici a pornit şi ideea fotografierii lui Matei Millo în costume şi atitudini specifice rolurilor celor mai cunoscute pe care le interpreta.

De cele mai multe ori, fotografiile lui Szathmari cu Millo au circulat în epocă în format carte-de-viste. În fiecare imagine era reprezentat un personaj. Pentru satisfacerea clientelei, Szathmari a reunit, sub forma unor grupaje, mai multe imagini într-o singură fotografie şi aceasta în format carte-de-viste sau în formate de dimensiuni mai mari.

colaj poze
carte-de-viste

Din colecţiile Cabinetului de Fotografii al Bibliotecii Naţionale a României au fost selectate peste 30 de fotografii care îl reprezintă pe Matei Millo, realizate de Carol Szathmari, unele dintre lucrări fiind puţin cunoscute publicului larg.
Această mărturie vizuală a talentului actoricesc al lui Millo este subiectul expoziţiei ”Arta Actorului prin arta fotografică – Matei Millo văzut de Carol Szathmari” al cărei curator este Adriana Dumitran.

Expoziţia este organizată cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, care anul acesta a ajuns la a V-a ediţie şi va rămâne deschisă până pe 15 februarie 2015. Intrarea este liberă şi dacă nu greşesc Biblioteca Naţională a României, cu sediul pe Bd.Unirii nr.22, sector 3, este deschisă doar în timpul săptămânii.

Arata acest articol si prietenilor tai!Sharing is carring!Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *