Iosif Berman: fotograful perioadei interbelice

Iosif Berman (17 ianuarie 1892 – 17 septembie 1941) a fotografiat Revoluţia Bolşevică, Constantinopolul în anii 1920, puşcăriaşii de la Ocnele Mari în anii 1930, copilăria regelui Mihai, efervescentul Bucureşti interbelic, precum şi oraşele şi satele mici ale României Mari.

fotograful iosif berman
iosif berman – fotografiind

A murit „de inimă rea” în 1941 când, din cauza originii sale evreieşti, i s-a interzis să mai fotografieze.

Documentarul “Omul cu o mie de ochi”, relizat de Alexandru Solomon, poate fi vizionat online pe site-ul docuart.ro

caruta cai
mutat

Geo Bogza i-a spus „omul cu o mie de ochi“, mărturisind că a devenit reporter de dragul fotografiilor lui. Sociologul Dimitrie Gusti l-a numit „coautor al imaginii satului şi ţăranului român“, cerându-i insistent să însoţească echipele monografice în satele româneşti în anii interbelici. Fata sa, Luiza, îi zicea simplu „vânătorul de nori“ celui care nu apăsa pe declanşator înainte ca norii să se alinieze şi ei la poză în chipuri frumoase şi neobişnuite.

bibliografie iosif berman
explicatii

Vezi şi: Fotografiile lui Iosif Berman expuse la Biblioteca Națională a României

O parte din fotografiile realizate de Iosif Berman se află în posesia Arhivei de Imagine din cadrul Arhivei Etnologice a Muzeului Ţaranului Român (MNŢR). Arhivă documentară de specialitate dedicată deopotrivă cercetătorilor şi publicului larg, aceasta reuneşte imagini vechi (începând cu secolul al XIX-lea) şi imagini noi: FOTO – clişee pozitive şi negative pe sticlă, negative şi diapozitive pe film, contacte şi printuri originale – respectiv, VIDEO – filme pe peliculă şi VHS. Colecţiile cuprind şi materiale foto-video digitale.

Arata acest articol si prietenilor tai!Sharing is carring!Share on Facebook0Share on Google+22Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *