Pisicile Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti

In perioada cind am avut la test Nikon D5200 am fost si la Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti, iar aici, pentru ca am stat mai mult asteptind sa apara si soarele, am observat ca sunt multe pisici.

Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti
la muzeu

Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti a luat fiinta in 1936 la Bucuresti, in Parcul Herastrau, unul din primele muzee etnografice in aer liber din Romania si din lume.

 Muzeul Satului pisica alba
Muzeul Satului

In anii `30, in Europa, existau doar doua muzee in aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) si Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia ). In tara noastra, la vremea respectiva, isi avea deschise portile, pentru public, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul “Hoia”, de la Cluj, fondat in 1929 de catre profesorul Romulus Vuia.

In Romania, ideea crearii unui muzeu in aer liber se infiripa inca din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultura, propune prezentarea, in cadrul Expozitiei Universale de la Paris, intr-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectura populara. Ceva mai tarziu, savantul Alex Tzigara Samurcas avea sa preconizeze aducera in Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, a unor “gospodarii autentice si complete din toate regiunile mai insemnate locuite de romani”. Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, a casei “Ceauru”, adevarata bijuterie arhitectonica in lemn, din zona Gorj. Toate aceste initiative au constituit premisele intemeierii celor dintai muzee etnografice in aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, si Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti, cu caracter national.

curtea muzeului satului bucuresti
poarta

Deschiderea oficiala a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o saptamana mai tarziu, 17 mai 1936. In discursul inaugural, profesorul D. Gusti sublinia ca Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” este un muzeu original, care nu a fost creat dupa modelul muzeelor in aer liber existente la acea vreme in Europa, acestea fiind, dupa opinia lui, “prea etnografice” si “in mare masura romantice”. Noul muzeu trebuia “sa placa nu numai ochiului, ci si sa infatiseze lucruri adevarate”, el fiind, in viziunea sa ” un muzeu sociologic al satului romanesc de azi” , “un sat-muzeu”, sinteza a tuturor satelor din intreaga Romanie. Totodata, dupa cum preciza Henry H. Stahl , muzeul urma sa-si exercite si functia de principal mijloc “… de actiune al pedagogiei sociale”.

Iar in prezent in afara pasnicilor si a camerelor de supraveghere, pisicutele sunt si ele prezente intr-un numar destul de mare.

muzeul satului bucuresti
pisica
pisica neagra
activ

In perioada de pana la Revolutia din 1989, muzeul a fost de mai multe ori amenintat cu stramutarea pe un alt amplasament, in afara Bucurestiului, pe locul sau fiind preconizata extinderea zonei rezidentiale a conducerii comuniste. El scapa de acest dezastru, dar, la fel ca toate celelalte muzee, va avea de suportat, in special la finele celui de al 8-lea deceniu, consecintele nefaste ale lipsei de fonduri pentru cercetare, achizitii si restaurari de monumente, si ale aplicarii politicii de “autofinantare”. In pofida acestor conditii vitrege, specialistii muzeului au reusit sa gaseasca “linii” de finantare din contractele de cercetare etnografica realizate in parteneriat cu diverse institutii:Institutul Judetean de Proiectare Prahova (tema “Arhitectura pe terenuri in panta”), Institutul de Proiectare Timis (tema “Valorificarea mestesugurilor traditionale romanesti in vederea exploatarii resurselor locale si a dezvoltarii industriei mici”), Institutul de Cercetari Etnologice si Dialectologice (tema: Arhitectura traditionala de cult si civila”) etc.

Odata cu Revolutia din decembrie 1989, Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” isi recapata individualitatea, prin separarea de muzeul cu care fuzionase, actualul Muzeu al Taranului Roman. Sunt regandite. si reconfigurate toate activitatile muzeului. In acest sens, a fost elaborat un program sistematic de prioritati legate atat de dezvoltarea patrimoniului si acoperirea unor segmente tematice nereprezentate in expozitia permanenta in aer liber si in colectii cat si de o noua orientare si fundamentare a cercetarii, care sa asigure o baza stiintifica tuturor celorlalte activitati ale muzeului, de initierea si aplicarea unor proiecte coerente de pedagogie muzeala si a unor forme interactive de comunicare cu publicul.

Pisicutele sunt prietenoase, haioase si au fost un bun subiect pentru testatrea Nikon-ului D5200 atit foto cit si video.
Video Nikon D5200:

pisica neagra toarce
la soare

Probabil pisicile au gasit aici un mediu prielnic si poate ele ajuta in protectia muzeului de soareci.Daca vreti sa stiti prin alte orase, de exemplu New York, soarecii si sobolanii chiar sunt o problema, asa cum puteti citi si in articolul Aww..so cute!

Arata acest articol si prietenilor tai!Sharing is carring!Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0

2 thoughts on “Pisicile Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *