Olympus OM-D E-M5 Mark II este cel mai nou mirrorless de la producătorul japonez, lansat în februarie 2015 şi înlocuieşte modelul lansat acum trei ani, cu acelaşi nume, dar fără denumirea Mark II din coadă.

Noul Olympus E-M5 Mark II promite o stabilizare excelentă, pe cinci axe (ilustrat video în acest material), fotografii cu o rezoluţie mare de 40 megapixeli, portabilitate şi versatilitate.
Dacă doriţi să aflaţi ce poate acest mirrorless, elegant, cu multe butoane şi rotiţe, premiat şi la TIPA 2015, vă invit să citiţi mai departe.

Olympus OM-D E-M5 Mark II – specificaţii tehnice pe scurt:

• senzor Micro 4/3 (17.3 x 13 mm, factor crop 2x) cu rezoluţie 16 megapixeli
• fotografii cu rezoluţie mare: 40 megapixeli în modul High Res, bazat pe 8 expuneri succesive
• montură MFT (Micro Four Thirds)
• stabilizarea pe 5 axe (aduce un câştig de 5 stopuri)
• aparatul poate fi folosit pe orice vreme (are wheather sealing)
• puncte de focus: 81
• filmare full HD 1920 x 1080 (60p, 50p, 30p, 25p, 24p), format MPEG-4, H.264, 50 Mbps – 77 Mbps bit rate
• vizor electronic cu 2.36M puncte, acoperire 100%, mărire 1,48x
• ecran LCD 3 inch, tactil şi articulat
• fotografiere continuă RAW – 5 cps
• declanşator cu viteza minima de 1/8000 s (1/16000 s – declanşator electronic)
• patină pentru bliţ extern, conector X-Sync
• timp de expunere pentru sincronizare cu bliţul: 1/250 sec
• Wi-Fi inclus
• autonomie aprox 310 cadre (conform standardului CIPA)
• greutate 469g (body)
• dimensiuni body: 124 x 85 x 45 mm

Constructie şi utilizare

Olympus E-M5 Mark II a păstrat look-ul “retro”, similar generaţiei anterioare, iar din poze se poate observa ceva diferenţe la butoane.

Dar prima senzatie avută când l-am ţinut în mână: este prea mic pentru mâinile mele. Chiar discutam cu un prieten, ce bine ar fi dacă şi producătorii de aparatură foto ar fabrica camerele foto pe mărimi, ca la încălţăminte sau îmbrăcăminte! Ai mâini mici, alegi un aparat foto mărimea S şi tot aşa!

Bine totuşi că în cazul mirrorless-ului E-M5 Mark II, Olympus oferă numai puţin de trei modele de gripuri. Gripul metalic ECG-2 şi HLD-8G au exact rolul de “mări” aparatul foto, astfel controlul şi gradul de confort creşte substanţial. Cel puţin, aceasta este teoria, eu nu am avut ocazia să le testez pe acestea două, în schimb când am testat Olympus E-M10 am avut la dispoziţie şi gripul gripul ECG-1, care într-adevăr, în cazul meu, a fost de mare ajutor, îmbunătăţind ergonomia aparatului foto.

Cel de-al trilea grip pentru E-M5 MarkII, modelul HLD-8, în plus de îmbunătăţirea ergonomiei, ajută şi la creşterea autonomiei, deoarece este posibil folosirea unui acumulator suplimentar.

Revenind la ergonomie, în cazul meu, nu doar că mi s-a părut cam mic acest mirrorless, dar la început am fost derutat şi de amplasarea butonului pentru Pornit/Oprit, amplasat pe partea stângă, fiind obişnuit să găsesc acel buton pe partea dreaptă a aparatului foto.

Tot pe stânga este amplasată şi rotiţa PASM, iAUTO, ART, Scene (SCN), mod video. Această rotiţă are un buton pentru blocare, doar că în timpul testului nu m-a ajutat cu nimic, pentru că nu am mişcat, accidental, acea rotiţă.

În schimb am tot atins accidental cele două rotiţe de pe partea dreaptă (Command Dial); în mod implicit, una este pentru schimbarea diafragmei/timpului de expunere, iar cealaltă pentru modificare compensării expunerii (EV), dar pot fi setate şi altfel. Pentru că tot atingeam accidental cele două rotiţe (cum spuneam mâini mai mari), mi-am format obiceiul să verific, înainte de a fotografia, dacă setările camerei foto sunt cele dorite de mine.
Dupa cum se observă, Olympus nu a făcut economie la butoane în cazul acestui E-M5 MarkII. Sunt numai puţin de 4 butoane funcţie (Fn). Unul din ele, în mod implicit, este setat pentru HDR şi aşa l-am lasat şi eu în timpul testului. Un alt buton Fn l-am setat pentru activarea teleconvertorului digital, care oferă un zoom digital 2x, fără o prea mare pierdere din calitatea imaginii foto. Un alt buton Fn l-am lăsat pentru alegerea modalităţii de încadrare (vizare pe ecranul LCD sau prin vizor).

Comutatorul 1/2 are la bază un alt buton Fn. În poziţia 1 permite controlul diafragmei şi a timpului de expunere cu cele două Command Dial din dreapta, iar în poziţia 2 se pot ajusta rapid ISO şi balansul de alb. Comutatorului 1/2 i se pot atribui şi alte combinaţii, parcă şase la număr.
Pe spatele aparatului foto se găsesc alte butoane, unele tot cu funcţii personalizabile (cele două taste săgeţi ale selectorului multiplu, cea din dreapta şi cea de jos).
Olympus E-M5 Mark II este complet protejat, fiind rezistent la praf, stropire, înghet, dar ca să beneficiaţi 100% de această protecţie, trebuie ca şi obiectivul să fie rezistent la intemperii (wheather sealing).
Pe laterala dreaptă se află uşiţa de acces la slotul de card de memorie (SD/SDHC/SDXC), iar pe laterala stângă conectorii HDMI, mini-USB şi pentru microfon extern.
În partea de jos se află filetul metalic pentru trepied. Plăcuţele de trepied folosite de mine nu au blocat accesul la compartimentul acumulatorului.

Olympus OM-D E-M5 Mark II nu are bliţ încorporat, dar este livrat bliţul extern FL-LM3 (acesta este compatibil doar cu E-M5 Mark II).

Bliţul FL-LM3 nu numai că este rezistent la intemperii (wheather sealing), dar poate fi rotit stânga/dreapta la 180° sau în sus la 90° (majoritatea bliţurilor încorporate sunt fixe, iar cele care sunt pe un braţ, relativ, mobil, trebuie manevrate cu mare atenţie pentru a nu fi rupte).

Are un număr director GN9 (ISO 100), acoperă unghiul de fotografiere a unui obiectiv de 12mm (echivalent 24mm în format 35mm), functionează în mod Auto (TTL) sau Manual, oferă funcţia Wireless Master TTL, reducere a efectului de ochi roşi, se poate sincroniza cu prima şi a două perdea (1/250 este cel mai scurt timp de sincronizare), oferă compensare bliţ.

Bliţul extern FL-LM3 nu foloseste acumulatori externi ci acumulatorul aparatului foto, iar timpul de reîncărcare, la putere maximă, este de aproximativ 5 secunde.

Vizorul electronic prezent la E-M5 MarkII este unul dintre cele mai bune, la ora actuală. Are un senzor pentru comutarea automată a imaginii de la ecranul lcd, atunci când duceţi aparatul la ochi. Are un buton pentru reglarea dioptriilor şi nu doar dioptriile pot fi reglate, ci şi luminozitatea lui, ce informaţii şi cum să le afişeze.
Vizorul electronic are o rezoluţie de 2.360.000 puncte, asigură o acoperire de 100% a cadrului, iar detaliile şi culorile sunt bine reproduse. Eu nu am remarcat un lag deranjant la acest vizor electronic.

Alt punct forte al mirrorless-ului E-M5 Mark II este ecranul articulat şi sensibil la atingere. Cu o dimensiune de 3 inch (7.6cm), rezolutie 1.037.000 pixeli, aspect 3:2, şi tactil (touchscreen), astfel fotografierea şi/sau filmarea din unghiuri extreme este mult uşurat. Ecranul lcd fiind rabatabil şi spre în faţă s-ar putea să fie util şi celor pasionaţi de selfie (eu nu am încercat un autoportret).

Ecranul sensibil la atingere, ajută la alegerea rapidă a punctului de focus prin atingerea ecranului (ca la smartphone), dar nu doar atât: există şi un meniu rapid, numit “Super Control Panel”, care iţi permite să setezi cele mai importante funcţii (ce de exemplu:ISO, balans de alb, fotografiere în rafală, setările bliţului, mod AF, sistem de stabilizare a imagini, etc) printr-o combinaţie de atingerea ecranului şi butoane.

Ecranul tactil poate fi activat sau dezactivat cu un switch aflat în stânga jos, tot pe lcd. Ecranul tactil este util şi la vizualizarea pozelor; puteţi derula înainte şi înapoi, puteţi face zoom pe ele, ca la un smartphone/tabletă.

Tot prin atingerea ecranului puteti activa conexiunea Wi-fi. Conexiunea s-a realizat uşor şi rapid (are şi o comandă rapidă cu ajutorul căreia te poţi conecta foarte simplu şi repede la dispozitivul mobil, graţie codului QR afişat pe ecranul aparatului foto), a fost destul de constantă în timpul testelor şi mi-a plăcut faptul că aplicaţia descărcată pe tabletă din Google Play oferă posibilitatea controlării tutoror setărilor principale de la E-M5 MII.

Aplicatia OLYMPUS Image Share oferă un cotrol vast: timp de expunere, diafragmă, ISO, mod de fotografiere, zoom,etc); aşadar puteti folosi un smartphone/tableta pe post de simplă telecomandă, sau o telecomandă cu Live View. Fotografierea în modul Live View a decurs fără probleme.
În plus de funcţia de telecomandă, acest Olympus app vă permite să transferaţi pozele de pe cardul de memorie al aparatului foto în memoria tabletei/smartphone-ului cu Android sau iOS unde le puteţi edita, partaja cu prietenii, sau pe site-urile de socializare sau mai puteţi folosi funcţia de geotagging.

Meniul lui E-M5 MarkII este complex şi la primele utilizări s-ar putea să vi să pară “stufos” ca să zic aşa. Sunt multe opţiuni şi cam trebuie să “săpaţi” puţin prin Meniu ca să le găsiţi.

Există şi posibilitatea salvării unor parametrii cu ajutorul opţiunii MySet (1 până la 4).

Olympus E-M5 Mark II pune la dispoziţia utilizatorului foarte multe opţiuni; nici unele dslr-uri mai avansate nu oferă atâtea opţiuni.
Aveţi la dispoziţie: HDR auto, dar şi manual, expunere multiplă, time lapse, focus peaking, bracketing de expunere, ISO, balans de alb, moduri diferite de expunere lungă, acel mod High Res pentru fotografii de 40 megapixeli, ajustarea nivelului microfonului, etc.
În total, cred că sunt în jur de 1000 de feluri de personalizare a acestui E-M5 MarkII! Aşadar să nu vă miraţi, dacă vă va lua ceva timp până învăţaţi tot ce oferă acest mirrorless.
Meniul mirrorlessului a fost tradus şi în limba română, la fel ca şi manual electronic (în format pdf) aflat pe cd-ul din cutia aparatului foto. Cu ajutorul butonului Info puteţi apela o funcţie “Help”, care descrie pe scurt ce face setarea selectată.

Un alt lucru pozitiv la acest E-M5 MarkII este viteza cu care răspunde la comenzi. Nu doar meniul, ci şi vizualizarea imaginilor pe ecranul lcd, inclusiv zoom-ul pentru confirmarea focusului, aparatul se miscă foarte repede. La finalul perioadei de test, dupa predarea aparatului, am aflat că Olympus oferă şi un update de firmware care aduce ceva îmbunătăţiri, prezentate şi de mine în acest post.

Aşa cum vine el, adică fără nici unul din cele trei gripuri menţionate anterior, aş zice că acest mic E-M5 MkII este mai potrivit pentru nişte degete de doamne/domnişoare sau pentru cei cu mâini mici; ceilalţi poate ar trebui să meargă la magazin şi să încerce aparatul foto cu unul din gripurile, ce pot fi cumpărate separat.
În rest cele 417g, buna construcţie, rezistenţa la intemperii, viteza mare de executarea a comenzilor, îl recomandă pentru o gama variantă de situaţii de fotografiat.

Calitatea imaginilor, ISO şi sistemul autofocus

Olympus E-M5 MarkII foloseşte un senzor 4/3, Live MOS (CMOS), care, conform producătorului nipon, a fost reproiectat, fiind mai performant decât cel folosit la E-M5.

Calitatea imaginilor este bună, din punctul meu de vedere, până la ISO 6400, inclusiv. Peste ISO 6400 zgomotul de imagine devine mai vizibil, dar pentru vizualizare pe monitor, pot fi utilizate respectivele poze, poate chiar şi printuri de mici dimensiuni.
Noul OM-D E-M5 MKII aplică un filtru de reducere a zgomotului de imagine mai puţin pronunţat ca la modelul E-M10, care foloseşte senzorul lui E-M5; aşadar, posibil ca imaginile obţinute cu MarkII să fie mai bune decât cele obţinute cu E-M5.

Bineînţeles, calitatea imaginilor este influenţată şi de scena fotografiată, condiţiile de lumină ca să fim mai precişi, au un rol important, dar în principiu fotografiile au culori vii şi contrast echilibrat.
Olympus E-M5 MkII are şi nişte setări pentru reducerea zgomotului de imagine, dar pentru test, în majoritatea cazurilor am dezactivat acel Noise Reduction.

ISO 3200:

NR activat:

ISO 6400:

NR activat:

În multe cazuri am folosit şi funcţia Auto ISO, care nu s-a “sfiit” să ridice ISO până la limita setată de mine în meniu. Pot fi setate şi modurile de expunere în care Auto ISO este disponibil: doar în modurile P, S şi A, iar în modul M ISO este păstrat la 200 sau în toate modurile (nu-mi aduc aminte să fi văzut această opţiune şi la alte aparate foto).

ISO 8000:

Mai multe poze, la rezoluţia originală, pot fi văzute aici

Fotografii amatori pot avea motive de bucurie, deoarece Olympus OM-D E-M5 MkII le pune la dispoziţie nu mai puţin de 25 scene, precum Sunet, Fisheye, Wideangle, Night Scene, Hand-Held Starlight, Panning, Fireworks, etc. dar şi modul iAUTO, care în majoritatea cazurilor dă rezultate bune (uneori mai supraexpune, dar cu ajutorul unui software, situaţia este rapid remediată).

Este prezent şi modul Panorama, dar imaginea panoramică este creată cu ajutorul unui calculator şi a programului Olympus Viewer.

Art filters (filtre artistice, ca de exemplu: pop art, soft focus, grainy film, pin hole, diorama, cross process, gentle sepia, dramatic tone, watercolor, vintage) sunt în număr de 14 şi mi-a plăcut că există opţiunea ART Bracketing, care permite, printr-o simplă apăsare a butonului Declanşator, fotografierea scenei cu toate cele 14 filtre artistice.

Salvarea lor pe cardul de memorie durează 1-2 secunde; oricum mult mai puţin decât dacă luaţi pe rând fiecare filtru în parte; în plus puteţi decide mai târziu, după descărcarea pe calculator, care filtru artistic vă place mai mult.

Pentru imaginile JPEG puteţi seta spaţiul de culoare sRGB sau AdobeRGB, dar şi alţi parametri, ca de exemplu contrast, claritate (sharpness), saturaţia culorii, filtru alb-negru, ton imagine, sau puteţi alege nişte preseturi, ca de exemplu i-Enhance, Vivid, Natural, Muted, Portrait, Monotone, Custom, e-Portrait, Color Creator.

La imaginile RAW (ORF) puteţi seta parametrii amintiţi şi cu ajutorul diferitelor programe de prelucrare, inclusiv cel livrat împreună cu E-M5 MarkII.

Altă funcţie utilă este HDR realizat direct de camera foto (sunt două tipuri de fotografii HDR, prima cu un efect mai puţin pronunţat, iar a două, HDR2, are un efect mai puternic pronunţat).

HDR2:

HDR dezactivat:

HDR1:

Sistemul de focalizare cu detecţie de contrast (contrast-detect AF), este foarte rapid şi precis.

Cele 81 de puncte de focalizare acoperă bine cadrul şi puteti alege să folosiţi un grup de puncte, toate punctele sau doar un singur punct (în acest ultim caz puteţi alege chiar şi dimensiune punctului de focalizare, opţiune utilă celor pasionaţi de macro fotografie).

Ca moduri de focalizare (AF Mode) sunt prezente focalizare unică (S-AF), focalizare continuă (C-AF), focalizare continuă cu urmărire (C-AF+TR), o combinaţie între focalizarea unică şi focalizarea manuală (S-AF+MF) şi focalizare manuală (MF).
Puteţi focaliza manual destul de bine, deoarece Olympus E-M5 MkII vă pune la dispoziţie Focus Peaking şi zoom de până la 14x pe o porţiune a cadrului pentru a verifica claritatea imaginii.

O funcţie interesantă şi utilă este prioritizarea focusului pe faţa şi chiar pe ochii subiectului. Funcţionează foarte bine aceasta setare şi o să fie utilă în cazul fotografiei portret; nu prea este utilă atunci când în cadru sunt mai multe persoane aflate la distanţe diferite (de exemplu la fotografia de strada), deoarece uneori sistemul mai focalizează pe persoanele pe care nu dorim noi.

Sistemul de stabilizare pe 5 axe, integrat în senzor, este foarte util şi el, oferind posibilitatea de a obţine imagini clare (pentru subiecte statice) cu până la 5 trepte de expunere la fotografierea din mână, fără trepied.

1/10 f/8 iso200 – sistem stabilizare activat:

sistem stabilizare oprit:

Imagini la 40 megapixeli (7296×5472 pixeli)

Noutatea prezentă la Olympus OM-D E-M5 Mark II este modul High Res, care vă permite să relizaţi fotografii cu o rezoluţie de 40 megapixeli (pentru JPEG) sau 65 megapixeli (pentru RAW/ORF). Acest lucru este posibil datorită sistemului de stabilizare, care mută senzorul cu câte o jumătate de pixel pe două axe şi combină cele 8 fotografii într-un singură de 40 Megapixeli (7296×5472 pixeli faţă de 4608 x 3456, adică 16 megapixeli).

Totuşi acest mod High Res funcţionează la diafragme de până la f/8, sensibilităţi de până la ISO 1600 şi un timp de expunere între 1/16000 şi 8s, iar înregistrarea celor 8 cadre consecutive durează aproximativ 1 secundă (la timpi de expunere scurţi). Aşadar, înregistrarea fotografiilor la rezoluţia de 40 megapixeli este posibilă doar pentru subiecte statice (de exemplu la fotografia de produs, reproducerea lucrărilor de artă, fotografie macro cu subiecte statice, arhitectură, eventual peisaje).

Producătorul japonez recomandă folosirea unui trepied sau orice soluţie care oferă o maximă stabilitate aparatului foto, pentru că sistemul de stabilizare este dezactivat şi işi schimbă rolul, în mutarea senzorului. Dar, din curiozitate, am încercat să fotografiez şi din mână, dar nici una din pozele obţinute nu au fost clare. În modul High Res, pe ecranul aparatului foto este afişat un semn (icon) care vă avertizează când aparatul foto nu este stabil. Tot pentru a fi siguri că nu miscaţi aparatul foto puteţi folosi smartphone-ul pe post de telecomandă wireless, sau funcţia de declanşare întârziată a mirrorlessului.

La fotografia de peisaj sau mai bine zis la fotografiile realizate afară, dacă adie vântul, dacă prin cadru trec persoane, păsări, apa, etc. respectivele nu sunt foarte clare, totuşi este posibil să obţineţi imagini interesante, ca cea de mai jos:

Desigur este şi o chestie de gust; de exemplu, mie mi-ar fi plăcut să am timp să ies mai mult seara şi să folosesc acest mod High Res pentru a obţine diverse efecte, ca în imaginea de mai jos (mie îmi plac astfel de poze):

La fotografia de portret, dacă persoana fotografiată poate sta absolut nemişcată, s-ar putea să obţineţi o imagine clară.
Dacă, de exemplu fotografiaţi produse şi trebuie să folosiţi lumini externe, cel mai simplu este să folosiţi lumini continue. Bliţurile externe, dacă am inţeles eu bine, trebuie setate să se declanşeze de 8 ori cu întârziere; cam complicat parcă.

De asemenea, pentru rezultate cât mai bune cu acest High Res, recomandate sunt şi obiectivele cât mai performante pentru montura Micro Four Thirds şi din fericire aveţi de unde alege, dintre cele aproape 80 de obiective ; în plus există şi inele adaptoare (ca de exemplu Voigtlander MFT/LEM).

Câteva cuvinte despre obiectivul Olympus M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm 1:2.8 PRO

Lansat împreună cu Olympus OM-D E-M1, obiectivul M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm f/2.8 PRO este un zoom, cu o plajă focală 24-80mm (echivalent în format 135) potrivit pentru o multitudine de situaţii de fotografiere, de la fotografia de portret până la fotoreportaj, peisaj, modă sau fotografie de stradă, iar diaframa maximă constantă f/2.8 ajută în acele condiţii mai dificile de lumină, sau atunci când doriţi să obţineţi un fundal neclar pentru o mai bună separare a subiectului de fundal.

Olympus M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm 1:2.8 PRO este dedicat monturii Micro Four Thirds (MFT, cunoscut şi ca Micro 4/3 sau m4/3), are o formulă optică alcătuită din 14 elemente în 9 grupuri, inclusiv 1 elemnt asferic, 1 elemnt cu două feţe asferice, 2 elemente din sticlă ED, 2 elemente de sticlă HR, 1 element EDA şi unul din sticlă HD. Această optică de excepţie furnizează imagini de calitate, cu o rezoluţie foarte bună, dar să nu anticipez, să termin cu prezentarea constucţiei acestui obiectiv.

Construcţia obiectivului M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm f/2.8 PRO, este foarte bună; metalul fiind folosit nu doar pentru montură ci şi pentru obiectiv. Deşi este prezent şi plasticul, totuşi metalul şi lentilele de sticlă duc la o greutate de 382 grame, nu tocmai uşor pentru mirrorless-ul E-M5 Mark II, dar oricum mult mai uşor decât unele obiective pentru dslr-uri.

Acest M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm f/2.8 este rezistent la apă şi praf; unul din aspectele ce îl recomandă ca alegerea perfectă pentru E-M5 Mark II sau alte modele rezistente la intemperii şi nu numai.
Designul este unul clasic, simplu, dar eficient: două inele şi un buton L-Fn, plus citeva gradaţii. Inelul pentru zoom, cel apropiat de camera foto, este suficient de lat, dotat cu zimţi pentru o mai bună aderenţă şi se roteşte relativ uşor. Obiectivul nu prezintă acel efect numit “zoom creep” (sub acţiunea greutăţii, acesta poate să facă “zoom-in” sau “zoom-out” atunci când este în poziţie verticală).

Zoomu-ul nu este intern; obiectivul lungindu-se atunci când se face zoom (când ajunge la 40mm, obiectivul măsoară aproximativ 13 cm în lungime).

Şi efectul zoom-ului:

Al doilea inel este pentru focus, iar pentru activarea focalizarii manuale acest inel trebui împins/tras înspre aparatul foto; mecanism numit „Manual Focus Clutch”.

Altă modalitate de a folosi focalizare manuală, implicit acest inel, este să setaţi aparatul foto în modul S-AF + MF (autofocus cu posibilitatea de a interveni manual). Dacă trebuie să faceţi focalizări manuale cu o precizie mai bună, folosiţi inelul „Manual Focus Clutch”, deoarece, dupa ce îl trageţi spre aparatul foto, aveţi acces la o scală de distanţe. Probabil bine de ştiut: în timpul testului, când introduceam în geantă aparatul cu acest obiectiv montat, sau uneori când schimbam obiectivele, se mai întâmpla, accidental, să mişc acest inel şi prima data când am păţit-o, nu întelegeam de ce nu mai focalizează, credeam că s-a defectat obiectivul! Aşa că mi-am format obiceiul să verific poziţia lui înainte să încep să fotografiez.

Focalizare este internă, rapidă şi silenţioasă; fiind destul de eficientă şi la urmărirea unui subiect în mişcare.

De altfel la acest obiectiv, Olympus a folosit mecanismul MSC (“Movie & Still Compatible”), foarte util mai ales celor care doresc să filmeze cu un aparat de fotografiat.

În timpul focalizării, elemntul frontal nu se roteşte, astfel pot fi folosite fără probleme filtre de polarizare circulară sau ND gradual; pe filetul obiectivului pot fi montate filtre cu diametru de 62mm.

Distanţa minimă de focalizare este de 20cm, iar raportul de mărire 0.3x / 1:3.3 (0.6x / 1:1.7 35mm echivalent) este destul de acceptabil pentru close-up photography.

Al treilea buton, acel L-Fn, oferă în mod implicit posibilitatea de a suspenda temporar atutofocusul continuu, atunci când ceva apare brusc între obiectiv şi subiectul vizat (AF-stop), dar oferă şi posibilitatea de personalizare şi aşa foarte generoasă a corpului E-M5 Mark II.
Olympus M.ZUIKO Digital 12-40mm f/2.8 Pro nu are stabilizare optică, aceasta este oferită de aparatul foto, care, în cazul lui E-M5 Mark II, este unul dintre cele mai eficiente sisteme de stabilizare a imaginii.

Calitatea imaginii este şi ea pe măsura construcţiei solide, ca de tanc. Sistemul optic, menţionat anterior, oferă imagini de o foarte bună calitate.
Claritatea pozelor, acel sharpness, este foarte buna încă de la f/2.8 şi pe toată distanţa focală. Ceva difracţii apar pe la f/16 – f/22, dar nu mi s-au părut foarte deranjante.

Şi cu teleconvertor digital (zoom digital 2x):

Aberaţiile cromatice nu lipsesc în totalitate, dar în funcţie de distanţa focală sunt mai mult sau mai puţin vizibile; totuşi în final ele nu prezintă o problemă.
Vignetarea este bine controlată la acest M.Zuiko ED 12-40mm f/2.8 PRO, iar dacă doriţi să reduceţi şi mai mult prezenţa ei, căutaţi în meniul aparatului foto utilizat opţiuni pentru autocorecţie (în meniul lui E-M5 Mark II se găsea aşa ceva).

Distorsiunile sunt şi ele bine corectate; bokeh-ul este unul plăcut

Astfel, Olympus M.Zuiko ED 12-40mm f/2.8 este un obiectiv PRO din toate punctele de vedere! Este un obiectiv capabil să satisfacă diversele nevoi atât ale fotografilor entuziaşti cât şi profesionişti.

Olympus M.ZUIKO Digital 12-40mm f/2.8 este unul dintre cele mai performante obiective ce mi-au trecut prin mână şi vă recomand să-l treceţi pe lista de cumpărături dacă doriţi să achiziţionaţi un mirrorless Olympus (dacă nu mă înşel obiectivul poate fi folosit şi pe unele aparate foto Panasonic).

La data publicării acestui review, Olympus M.ZUIKO DIGITAL 12-40mm 12.8 PRO costa 4.699 lei şi se livrează cu parasolarul LH-66. Pentru preţ actualizat sau promoţii verificaţi aici.

Toate pozele realizate cu Olympus E-M5 Mark II pot fi văzute la Galeria foto (acele câteva sute de poze nu sunt prelucrate, pe unele le-am cropuit şi majoritatea sunt micşorate la 2000px pe latura mare).

Modul video

Modul video prezent la modelul E-M5 Mark II a fost şi el îmbunătăţit, cel puţin aşa afirmă producătorul japonez, iar eu îl cred pe cuvânt!

Filmele sunt înregistrate la o rezoluţie maximă de 1980×1080 (60, 50, 30, 24 fps) în format MPEG-4 (compresie H.264) cu 52Mbit/s sau 77Mbit/s, cu sunet mono, dar este prezent şi un conector de 3,5mm pentru microfon extern.
Portul HDMI poate fi folosit pentru conectarea unui recorder extern, semnalul video fiind 4:2:2 8-bit.

60p în Grădina cu Cireşi din parcul Herăstrău – Bucureşti:

60p seara lângă pista bicicliştilor de pe Calea Victoriei:

Există un buton dedicat activării filmării dar, suplimentar, este prezent şi un mod video dedicat. În timpul filmării se pot folosii filtrele artistice şi se poate fotografia fără a întrerupe filmare. Rezoluţia fotografiilor realizate în timpul filmări este 3200×1800 şi sunt în formatul 16:9.

60p la Retro Parda Primăverii:

Înainte de activarea filmări se poate folosii şi acel teleconverter digital (zoom digital 2x) dar calitatea video este ceva mai scăzută.
În timpul filmării focalizare este continuă, sau simplă şi se poate focaliza şi manual (cum am menţionat anterior este prezentă funcţia Focus Peaking, acum este disponibilă şi în timpul filmării). Viteza de focalizare a fost destul de bună în majoritatea cazurilor.

În modul video se poate controla timpul de expunere şi diafragma, iar ISO poate fi setat între 200 şi 6400.

Stabilizarea poate fi hibridă (optică şi digitală), numai optică (de tip deplasare senzor) sau poate fi dezactivată.
Eu am fost mulţumit de calitatea video oferită de E-M5 Mark II, iar pentru mişcări line stabilizare optică este destul de eficientă.

Autonomie
Conform standardului CIPA, acumulatorul BLN-1 oferă aparatului foto o autonomie de aproximativ 310 cadre. În timpul testului autonomia a fost, în medie, de 1000 de poze şi aproximativ 2 minute video (blitul şi conexiunea wi-fi le-am folosit foarte puţin). Ca să fiţi siguri că nu rămâneţi în “pană de curent”, puteţi cumpăra un acumulator de rezervă. Încărcarea acumulatorului se face cu ajutorul încărcătorului livrat cu aparatul foto, iar un acumulator complet descarcăt, se încarcă în aproximativ 3 ore.

Preţ
La data publicării acestui test, Olympus OM-D E-M5 Mark II, body (corpul) costa 5.298lei, iar varianta cu obiectivul 14-40mm f/2.8 PRO, costa 8.599lei. Pentru preţ actualizat şi promoţii puteţi verifica aici
Garanţia mirrorlessului poate fi extinsă până la 3 ani, detalii găsiţi pe aceast site

Concluzii
Noul membru al familiei OM-D, produsă de Olympus, reuşeşte să facă o impresie bună; atât fanii senzorului 4/3 cât şi cei aflaţi în căutarea unui aparat foto performant vor fi mulţumiţi de el.

Dimensiunile compacte ale acestui model OM-D îl recomandă pentru fotografia de stradă, unde nu atrage atenţia, dar este portivit şi pentru alte situaţii, în plus noul mod High Res îl recomandă şi pentru acele cazuri când este nevoie de fotografii la rezoluţii mari (dar subiectele sunt statice, ca de exemplu fotografia de produs, arhitectură, etc).

Eu cred că Olympus OM-D E-M5 Mark II aduce ceva îmbunătăţiri importante faţă de precedesorul lui: ecran articulat şi mobil pe mai multe direcţii, calitate video mai bună şi modul High Res.

Olympus OM-D E-M5 Mark II este un mirrorless al cărui control poate fi adaptat la stilul fiecărui fotograf, deşi este nevoie de timp pentru a te acomoda şi învăţa totate opţiunile disponibile.

Probabil Olympus îl vrea înlocuitor de DSLR şi în mare parte chiar se poate acest lucru. Calitatea imaginii este bună pentru un aparat cu senzor mai mic (în comparatie cu APS-C), culorile sunt plăcute, ai posibilitatea de a seta contrastul, sharpness-ul, saturaţia, etc., fotografiile sunt sharp (clare), viteza de operare şi de focalizare sunt bune, vizorul electronic este foarte util, există patină pentru bliţ extern, diverse gripuri şi este compatibil cu aproape 80 de obiective cu montură Micro 4/3.

Aşadar, pe lângă unele aspecte subiective, cum ar fi cele legate de poziţia butoanelor pe body, dimensiunea acestuia, utilitatea etanşeizării sau a ecranului sensibil la atingere Olympus OM-D E-M5 Mark II, este mirrorlessul care trebuie trecut pe lista de cumpărături, dacă sunteţi în căutarea unui aparat foto performant, dar compact şi uşor, perfect pentru o multitudine de situaţii de fotografiat/filmat.

Ce mi-a plăcut mie la Olympus OM-D E-M5 Mark II:
+ calitatea bună a imaginilor foto-video
+ ecran articulat şi tactil (touchscreen)
+ protecţie la intemperii şi îngheţ
+ focalizare rapidă şi precisă, plus o bună funcţionare a modului Face Eye Detect
+ este silenţios şi fără modul special Silent
+ funcţia time lapse şi auto HDR
+ multiple posibilităţi de personalizare
+ mule accesorii (gripuri, obiective, etc), care pot fi cumpărate separat
+ micul bliţ livrat împreună cu aparatul are cap mobil, poate declanşa wireless (optic) slave-uri şi în plus este etanşeizat
+ wi-fi integrat

Ce nu mi-a plăcut mie la Olympus OM-D E-M5 Mark II:
– lipsa modului Auto Panorama (imaginile panoramice pot fi realizate pe calculator cu un program dedicat sau cu Olympus Viewer)
– modul Quick Sleep îngreunează scoaterea din stand-by a mirrorless-ului, aşa că până la urmă a dezactivat respectivul mod
– multitudinea de butoane şi opţiuni din meniu poate părea copleşitoare la început, aşadar o perioadă de acomodare este necesară
– deocamdată modul Hig Res (40 megapixeli) poate fi folosit doar cu un trepied (sau altă metodă de stabilizare a aparatului foto)
şi doar la subiecte statice

• Author
• Recent Posts

fotostefan

Bună! Eu sunt Stefan și sunt fotograf. Îmi place să călătoresc și să fotografiez locurilor pe care le vizitez. De asemenea, îmi place să testez gadgeturi noi, să scriu recenzii despre ele și să împărtășesc experiența mea cu voi.
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi

Latest posts by fotostefan (see all)

• Cazare de poveste la un castel European – o experienta regala - 17 April , 2024
• Sony FE 16-25mm F2.8 G – noul obiectiv superangular cu zoom - 16 April , 2024
• Minivacanta de 1 Mai si Paste 2024 – recomandari turistice - 15 April , 2024