Tezaurul si Columna lui Traian la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti

Zilele acestea am aflat şi eu că Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti se va închide pentru cinci ani pentru renovare, cel mai probabil începând de anul viitor şi m-am gândit că acum ar fi momentul să vă prezint, pe scurt, cele două expoziţii permanente aflate acolo.

columna lui traian bucuresti poze
Columna lui Traian – Bucuresti

Columna lui Traian
Construit de arhitectul Apolodor din Damasc, din ordinul Împăratului Traian, monumentul reprezintă o preţioasă cronică vizuală a războiului daco-roman.

columna lui traian muzeul national de istorie a romaniei
Columna lui Traian – MNIR

Columna a fost inaugurată la 12 Mai 113 şi se păstează şi astăzi în Forul lui Traian din Roma. Această dată este atestată de documentele fragmentare păstrate de oraşul Ostia (Fasti Ostienses, 49î.Hr – 175d.Hr) ce avea o strânsă legătură cu Roma. Monumentul este decorat cu un celebru basorelief în formă de spirală, care înfăţişează scene din timpul confruntărilor daco-romane. Columna are o înălţime de aproximativ 30 de metri şi este formată din 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind câte 40 de tone.

Dimensiuni:

Înălţimea bazei:1,70 m
Înălţimea arborelui: 26,92 m
Înălţimea blocurilor: 1,521 m
Diametrul arborelui: 3,695 m
Înălţimea statuii: 1,16 m
Înălţimea totală a columnei: 29,78 m
Înălţimea scărilor elicoidale: 29,68 m (aproximativ 100 de picioare romane)
Înălţimea columnei, cu excepția plintei: 28,91 m
Înălţimea piedestalului, inclusiv plinta: 6,16 m
Înălţimea columnei deasupra solului: 35,07 m

O copie în mărime naturală a Columnei, realizată între anii 1939-1942, se află expusă din 1972 la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

soclu columna lui traian
soclul columnei lui Traian

Soclul columnei a fost repredus la scara 1:1 în muzeul din Bucureşti, în timp ce nivelurile superioare sunt expuse fragmentar în sălile adiacente, ceea ce permite o urmărire uşoară şi în detaliu a naraţiunii.

mnir-bucuresti-columna-traian-7

columna lui traian fragment mnir
fragment din columna lui traian
columna lui traian bucuresti mnir
poveste

Ideea unei copii a Columnei în România i-a entuziasmat pe cărturarii, oamenii de litere şi de artă din secolul al XIX-lea. Eforturile şi tenacitatea lui Mihail Kogălniceanu, ale lui Alexandru Odobescu, Al. Tzigara-Samurcaş sunt impresionante, cu atât mai mult cu cât s-au lovit de lipsa de interes a clasei politice, care a refuzat finanţarea. Într-una din lecţiile de arheologie ţinute de Alexandru Odobescu la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, în perioada 22 octombrie 1874-14 martie 1875 el spunea că “de pe tiparele făcute din ordinul împăratului (Napoleon al III-lea) am putea, cu neînsemnate sacrificii, să căpătăm o reproducere în bronz a întregei Columne traiane, care s-ar înălţa cu fală chiar în faţa acestui edificiu (Universitatea), unde ne place şi se cuvine să amintim pururea despre măreţele fapte ale lui Traian”.

În anul 1887 s-a întocmit un proiect de către arhitecţii Schmieden, v. Weltzien şi Speer pentru o clădire monumentală, în stil neo-clasic, care urma să adăpostească Muzeul Naţional, Biblioteca Naţională şi Academia, amplasată pe cheiul Dâmboviţei.

Muzeul National de Istorie a Romaniei  Bucuresti columna lui traian
despre columna lui traian

În anii 1934-1939 un merit de necontestat în realizarea copiei Columnei, care se află astăzi în Muzeul Naţional de Istorie, îl are arheologul Emil Panaitescu, pe atunci directorul Şcolii Române din Roma. Acesta, în urma unor memorii adresate Academiei, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului, obţine finanţarea. Lucrările de reproducere a coloanei s-au făcut în timp de război de meşteri de la Vatican, sub supravegherea lui Francesco Mercatalli. Început în anul 1939, fusul a fost terminat în 1940, iar soclul în 1943. Executarea mulajelor a fost urmărită personal de Emil Panaitescu, iar calitatea lucrării a fost verificată de o comisie formată din Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pontificale, Italo Gismondi, arhitect, Giuseppe Lugli, arheolog şi Virgil Vătăşianu, istoric de artă.

Vezi şi: Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din Bucureşti

Tezaurul

poza fara blit mnir tezaur
fotografie fara blit

În sala Tezaurului sunt expuse peste 3000 de piese deosebite, unele unicat, realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.

tezaur manir bucuresti poze
exponate tezau
ceasuri aur mnir bucuresti
ceasuri

Printre obiectele de patrimoniu din Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.

carte manuscris (Wanderstab) cu semnatura autografa a reginei Elisabeta, daruita principesei Maria cu ocazia casatoriei cu principele Ferdinand
carte manuscris (Wanderstab) cu semnatura autografa a reginei Elisabeta, daruita principesei Maria cu ocazia casatoriei cu principele Ferdinand

Mai multe amănunte despre cele două expoziţii găsiţi pe site-ul MNIR , dar încă aveţi timp să mergeţi acolo, pe Calea Victoriei, să vedeţi de aproape Dacii de pe columna lui Traian şi obiectele de Tezaur.

În principiu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR a declarat că se caută spaţii adecvate găzduirii expoziţiilor MNIR “în aşa fel încât activitatea muzeului să nu se întrerupă şi publicul să nu uite că există un Muzeul Naţional de Istorie a României”, dar la cât de organizaţi suntem noi sau cum spunea cineva “trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”, mai bine mergeţi să vizitaţi expoziţiile aflate la actualul sediu, de pe Calea Victoriei.

Arata acest articol si prietenilor tai!Sharing is carring!Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *