Expoziția “Bucureștii sub ocupație (1916-1918)” germană, austro-ungară, bulgară, otomană, care își propune să ofere o impresie puternică despre atmosfera celor doi ani de ocupație, aducând în fața vizitatorilor imagini și obiecte autentice, mărturii despre viața cotidiană în Capitala ocupată, s-a deschis joi, 31 august 2017, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu.
După intrarea României în Primul Război Mondial, Bucureştii au fost a treia capitală europeană, după Paris şi Londra, bombardată de aviaţia germană. Au fost câteva zile de teroare în capitală, asociată cu descoperierea unor alimente care conţineau microbi de tetanos, antrax, holeră sau febră trifoidă.
După doi ani de neutralitate, România intră în 1916 în Primul Război Mondial, declarând război Puterilor Centrale, în urma Consiliului de Coroană din 14/27 august 1916. După eșecul ofensivei din Ardeal și înfrângerile pe frontul din Dobrogea, urmate de înfrângerile de pe Argeș și Neajlov, Capitala este ocupată de armatele germane, austro-ungare, bulgare și otomane.
Între piesele de patrimoniu aduse în fața publicului se numără imagini ale orașului, arme, piese de mobilier de epocă, uniforme militare și costume civile, menite să introducă publicul în atmosfera interioarelor bucureștene.
Costumul generalului Gheorghe Mihail, cu grad de maior în timpul războiului, care s-a remarcat în timpul Bătăliei de la Mărășești, ocupă un loc important în contextul expoziției. Fotografii din albumele soldaților germani, afișe cu ordine ale comandantului armatelor de ocupație, feldmareșalul August von Mackesen, către populația Bucureștiului, ordine de rechiziție prin care se impunea cedarea necondiționată a diferite tipuri de bunuri, dar și bancnote emise în perioade de ocupație, întregesc o perspectivă asupra opresiunii și a privațiunilor din timpul războiului.
Intrarea trupelor germane a durat trei zile, iar pentru intimidarea populaţiei, generalul Mackensen a ordonat trupelor germane să defileze pe Calea Victoriei, bulevardele Academiei şi Elisabeta către cazărmi, cu tot materialul de luptă. Două zile mai târziu se organizează în capitală „Guvernământul Imperial al Cetăţii Bucureşti” alcătuit din Komanditura, Poliţia militară, Siguranţa general germană şi Poliţia politică. Generalul Tülffvon Tscheppe und Weidenbach a fost numit guvernator militar şi şi-a stabilit reşedinţa în Palatul Suţu. Cartierul general al trupelor germane îşi avea sediul la hotelul Athenée Palace, iar feldmareşalul Auguste von Mackensen, comandantul suprem al trupelor germane s-a instalat în casa G.Meitani din strada Brezoianu.
A urmat o perioadă în care populaţia a cunoscut rechiziţia de bunuri şi alimente, ajungându-se la solicitarea de a se preda de la gazul lampant, trăsurile cu cai, clanţele de la uşi, cazanele de alamă, saltele, lenjerie sau blănuri până la clopotele bisericilor. A urmat interzicerea colindelor, apoi a apariţiei presei, cu excepţia oficioaselor germanofile, s-a efectuat un recensământ al populaţiei, apoi raţionalizarea alimentară.
Principalele restaurante au fost transformate în „oficii de hrană” iar hotelurile adăposteau ofiţerii germani. În primul an al ocupaţiei au fost înlocuite cu denumiri germane hotelurile, cafenelele, restaurantele sau cluburile devenind „Kaiser Palast”, „Berliner Kafée”, „Zum deutschen Kronprinzen”, pentru ca hotelul Athenée Palace să se numească „Ober-Kommando Mackensen”, iar Cercul Militar Naţional să devină „Haupt-Wachel”. Trupele bulgare şi-au stabilit sediul în Casa Capşa, deşi solicitaseră şi Palatul Ministerului de Externe.
Aceştia şi-au dorit instalaţia laboratoarelor şi biblioteca Facultăţii de Medicină pentru dotarea celei din Sofia, cât şi confiscarea tuturor pianelor din casele particulare pentru a fi trimise în ţară.
În ianuarie 1918 bulgarii au pătruns în Biblioteca Academiei Române sustrăgând fondul de documente slave pe care au încercat să-l treacă Dunărea, însă intervenţia lui Al. Tzigara-Samurcaş la feldmareşalul Mackensen a zădărnicit tentativa bulgară. Ulterior aceştia au sustras moaştele sfântului Dimitrie Basarabov de la biserca Mitropoliei dar au fost din nou opriţi în drum spre Giurgiu de Mackensen.
Turcii au primit acordul germanilor să demonteze tunurile turceşti capturate de armata română la Plevna, care fuseseră amplasate de-o parte şi de altă a statuii lui Mihai Viteazul. Deşi şi-au dorit şi tunurile din curtea Palatului Regal, nu au primit acordul germanilor. Au reuşit însă să demonteze şi să trimită la Istanbul moara Assan. După doi ani de la intrarea trupelor germane în Bucureşti, la 30 octombrie/12 noiembrie 1918, se încheie evacuarea trupelor de ocupaţie.
Totodată, participanții la vernisaj au asistat la un moment special de reenactment istoric, cu uniforme și arme de epocă. Totuși acest moment, poate, era mai bine să fie organizat afară în curtea muzeului, nu în interior unde spațiul este mic și nu există aer condiționat!
Au luat cuvântul Georgeta Filitti, istoric, în calitate de invitat special, alături de realizatorii proiectului, muzeografii Maria-Camelia Ene, expert costume și accesorii vestimentare de epocă, și Cezar-Petre Buiumaci.
Expoziția “Bucureștii sub ocupație (1916-1918)” va putea fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 17:30 până la data de 29 octombrie 2017.
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi
- Simfonia Lalelelor Pitesti 2024 – imagini foto-video - 22 April , 2024
- Descopera Pajistea Petricani: oaza de natura urbana a Bucurestiului - 21 April , 2024
- Cazare de poveste la un castel European – o experienta regala - 17 April , 2024
