Zilele Străzii Mărţişor în incinta Casei Memoriale Tudor Arghezi

De mai mult timp imi propusesem să merg în cartierul Berceni, la Casa Memorială Tudor Arghezi, situată pe str. Mărţisor nr. 26 şi abia anul acesta am avut timp să ajung acolo, sâmbătă 29 martie, cu ocazia Zilele Străzii Mărţişor.

Casa Memorială Tudor Arghezi
str. Martisor nr. 26

Zilele străzii Mărţişor, eveniment derulat în cadrul proiectului “Edu_Cult_Berceni. De la cartier la comunitate” fiind organizat de Asociaţia Translucid în parteneriat cu Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, a fost dedicat uneia dintre cele mai vechi zone a cartierului, evenimentul propune locuitorilor din Berceni implicarea în diverse activităţi culturale dinamice, derulate în incinta casei memoriale din strada Mărţişor, nr. 26.

Casa Memorială Tudor Arghezi, cunoscută şi sub denumirea de “Mărţişor”, s-a deschis ca muzeu memorial din dorinţa testamentară a poetului.

Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”
Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”
Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”
casa

Tudor Arghezi despre zona Mărţişor:

tudor arghezi despre martisot
zona martisot

Casa a fost construită de Tudor Arghezi şi soţia sa, Paraschiva. După ce a ieşit din închisoarea Văcăreşti, scriitorul a cumpărat teren în mahalaua de pe cel mai înalt punct al Capitatei, dealul Piscului.

casa tudor arghezi bucuresti
casa curte

Tudor Arghezi împreună cu soţia sa, Paraschiva, au ridicat această casă mare, cu etaj, ce are 18 camere. Arghezi a locuit aici începând cu 1930, iar casa a devenit muzeu memorial la şapte ani după moartea sa, în toamna anului 1974.
În urmă cu 90 de ani se afla aici livada cu vişini, unde ţăranii agăţau şnururi albe cu roşu, pentru un an agrar bun. Arghezi a fost atras de acest obicei şi a propus ca mahalaua şi strada cu livada să poarte numele de “Marţişor”. Tot aşa a ales şi numele casei sale, devenind emblema scriitorului.

snur martisor
martisor

zilele-strazii-martisor-martisoare-1

zilele-strazii-martisor-martisoare-2

În curte se află mormântul lui Arghezi şi al soţiei sale, la umbra unui nuc bătrân.

mormint tudor arghezi
morminte familia Arghezi

Tot în curte se află cuşca şi mormântul lui Zdreanţă:

cusca lui Zdreanta
cusca lui Zdreanta
mormintul lui zdreanta
se odihneste

L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.

– “Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. – “L-a mâncat!”
“Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte.”
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
“S-a făcut a dracului!”

apa cana
racorit

În curtea spaţioasă, Arghezi a construit tipografia, denumită “Potigraful Mărţişor”, unde a tipărit majoritatea operelor sale. Aici, vizitatorii pot vedea câteva fotocopii, manuscrise, fotografii, ediţii princeps, exemplare din “Bilete de papagal” şi o parte din tehnica tipografică.

tipografia Potigraful Mărţişor
Potigraful Mărţişor
manuscris tudor arghezi
manuscrise

Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, a scris, între altele, teatru, proză, pamflete, precum și literatură pentru copii, contribuind la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. S-a afirmat ca pamfletar şi a întemeiat “Bilete de Papagal”, cu care şi-a câştigat un loc aparte în presa epocii.

tudor arghezi tipograf
carnet de mester

Din câte am aflat muzeul Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, subordonat Muzeului Literaturii Române, cuprinde obiecte de artă, documente originale, fotografii, tablouri, mobilier. Nu s-a putut vizita atunci la Zilele Străzii Mărţişor, dar dacă sunteţi interesaţi muzeul poate fi vizitat de Marți până Duminica: 10:00 – 17:00, biletul de intrare costă 4 lei (2 lei pentru pensionari, elevi şi studenţi), iar pe uşa de la intrare era “îndrăgitul” semn:

fotografiatul interzis semn
fotografiatul interzis

Se poate ajunge acolo şi cu metroul până la staţia Piaţa Sudului, fiind cumva vizavi de mall-ul Sun Plaza ( acolo unde au fost expoziţiile Leonardo Da Vinci şi Locul mecanizat 82)

Zilele Străzii Mărţişor a cuprins expoziţii de fotografie cu imagini actuale şi de odinioară din cartier, discuţii despre constituirea cartierului şi istoria oraşului

Zilele Străzii Mărţişor
expozitie
Zilele Străzii Mărţişor
atentie

concert de muzică tradițională cu Andreea Saragea, Mădălina Ciucu:

 Andreea Saragea Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”
Andreea Saragea

Mădălina Ciucu:

zilele-strazii-martisor-madalina-ciucu1

Dacă tot am avut la mine monopiedul Manfrotto 560B şi telecomanda Hahnel Giga T Pro am încercat şi o imagine de la înălţime (montând aparatul foto pe monopied şi ridicândul cât mai sus, declanţarea realizându-se prin telecomandă):

Mădălina Ciucu casa tudor arghezi
Mădălina Ciucu

Zilele Străzii Mărţişor au marcat şi 40 de ani de la înfiinţarea Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărţişor”.

Arata acest articol si prietenilor tai!Sharing is carring!Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Pin on Pinterest0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *