Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centrul Pompidou și Jeu de Paume, sub găzduirea Muzeului Colecțiilor de Artă și în contextul Sezonului România – Franța, vă invită la o mult așteptată și emoționantă expoziție: Eli Lotar (1905-1969), dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene.
Expoziție găzduită de Muzeul Colecțiilor de Artă până la 14 iulie 2019.
Program: sâmbătă – miercuri, 10.00 – 18.00
Ultima intrare se face la ora 17.00
Intrare liberă până în data de 27 aprilie 2019
Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou, în anul 2017, o co-producție Centrul Pompidou și Jeu de Paume, fiind o premieră absolută pentru România.
Expoziție curatoriată de Damarice Amao (Centrul Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume) pentru prezentarea la București.
Fotograf și cineast francez de origine română, important reprezentant al avangardei pariziene, Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) este fiul poetului Tudor Arghezi, de la care a și primit primul său aparat de fotografiat.
Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a „reveni” la Paris (orașul în care s-a născut) în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor ’30.
Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie al Muzeului Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou și cu concursul unor colecții private, expoziția reunește circa 80 de fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Ea aduce în prim plan o viziune cuprinzătoare asupra creației artistului, a unicității traiectoriei sale și a universului său vizual.
Realizată în mare parte din fondurile fotografice ale artistului, conservate la MNAM-Centres Georges Pompidou, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității lui Eli Lotar. Este compusă din cinci secțiuni tematice care nu urmăresc o ordine strict cronologică.
Primele trei părți ale expoziției abordează reportajele fotografice realizate de Eli Lotar, majoritatea pentru presa ilustrată. Initulate „Noua viziune”, „Peregrinări urbane” și „Fotogenia siturilor”, ele permit imersiunea în universul fotografului, recunoscut pentru particularitatea operei sale de la sfârșitul anilor 1920.
Vă recomand să vedeți: Muzeul Fotografiei Charles Negre din Nisa
Realismul ucigător al imaginilor realizate în 1929, în timpul incursiunii sale prin abatoarele de la Villette, îl fascinează mai ales pe scriitorul Georges Bataille. Reproducerile revistelor din epocă (VU, L’Art Vivant, Arts et métiers graphiques, Jazz, Bifur, Documents) prezintă o parte din numeroasele publicații ale lui Lotar din această perioadă.
Fotografiile de epocă, printurile realizate pe baza negativelor și documentele expuse în această secțiune ne permit să înțelegem amploarea faimei sale precoce în sânul avangardei fotografice europene.
Cea de-a treia secțiune este consacrată operelor lui Lotar cu cel mai mare angajament social, cuprinzând o selecție de fotografii și filme care reflectă complexitatea socială și politică a perioadei interbelice și colaborarea lui la „Terre sans pain” (1933), singurul film documentar al lui Luis Buñuel, care ilustrează condițiile de viață deplorabile din regiunea izolată și aridă Hurdes, din Spania.
Munca cu cineaști care participă activ la emergența cinematografului documentar marchează profund cariera lui Lotar, care va realiza, după război, „Aubervilliers” (1945), un documentar poetic despre condițiile de viață în locuințele mizere ale acestui oraș.
Expoziția prezentată la București începând cu 18 aprilie 2019 este co-produsă de Muzeul Național al Literaturii Române, Centrul Pompidou și Jeu de Paume și constituie o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic.
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi
- Cazare de poveste la un castel European – o experienta regala - 17 April , 2024
- Sony FE 16-25mm F2.8 G – noul obiectiv superangular cu zoom - 16 April , 2024
- Minivacanta de 1 Mai si Paste 2024 – recomandari turistice - 15 April , 2024
