În sectorul doi al Bucureştiului se află şi parcul Naţional (fostul parc 23 August, dar cunoscut şi ca parcul Lia Manoliu).

În acest parc funcţionează Complexul Sportiv Naţional şi Casa Fotbalului, sediul Federaţiei Române de Fotbal şi este vecin cu Arena Naţională.

Din câte am aflat fostul parc 23 August a fost inaugurat în vara anului 1953 fiind amplasat în ceea ce se numea Groapa Vergului. Parcul Naţional este delimitat de bulevardul Basarabia şi strada Maior Coravu.

Parcul cu o suprafaţă de circa 60 hectare a fost amenajat cu scopul de a furniza „o oază de verdeaţă” pentru cartierele muncitoreşti din estul Capitalei.

Parcul are un mic lac şi o insulă, dar al cărui pod de lemn are câteva scânduri lipsă, aşa că atenţie cum mergeţi pe el. Nici acest parc nu a fost scutit de tunurile artileriei române (am mai povestit despre aceste tunuri şi în acest post)

Parcul mai are un alt pod, care este mai bine îngrijit.

Aleile parcului au destul de multe băncuţe, iar dotarea lui au intrat mese de ping pong, terenuri de tenis cu zgură, terenuri de fotbal şi diverse maşinării pentru sport/fitnes.

Nu lipsesc locurile de joacă pentru copii şi deoarece parcul are câteva zone în panta, iarnă sunt numai bune pentru săniuş.

În parc se mai află şi un teatru de vară, care poartă numele binecunoscutului poet Mihai Eminescu.

În amfiteatrul teatrului de vară a avut loc şi ediţia 2013 a Red Bull BC One Bucuresti Cypher

În parc am văzut şi câteva ţâşnitori pentru apă potabilă, dar fiind iarnă erau oprite. Nu lipsesc nici toaletele publice, atât cele de plastic, cât şi varianta modernă cu apă şi uscător pentru mâini.

Parcul Naţional are ca vecin un Turn de Paraşutism şi stadionul Naţional (Arena Naţională).
La parcul Naţional se poate ajunge şi cu mijloacele de transport în comun, respectiv tramvaiele 40 (aceasta este harta traseului) şi 56 (harta traseului).

În parc nu am văzut câini fără stăpâni, probabil din cauza iernii. Cu toate că era frig, lacul nu era îngheţat aşa că pescăruşii erau prezenţi în număr mare, mai mare decât raţele:

Câteva imagini panoramice:

şi o panoramă la 360 de grade (cu Nikon P7800):

Din nou la 180 grade:

În dreapta imaginii se vede insula a cărui pod de lemn are nişte scânduri lipsă: