Vineri, 3 martie 2017, la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu – Bd. I.C. Brătianu nr.2) a fost vernisată expoziția „Mărturii fotografice ale cutremurului din 4 martie 1977”.
Expoziția „Mărturii fotografice ale cutremurului din 4 martie 1977” este realizată cu imagini deținute de Muzeul Municipiului București și prezintă urmările celui mai grav seism din perioada postbelică, la patruzeci de ani de la tragicul eveniment.
Având o durată de circa 56 de secunde și o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea, cutremurul a produs pagube uriașe Bucureștiului: treizeci și două de blocuri și clădiri de mari dimensiuni distruse, zeci de mii de imobile prăbușite sau în stare iminentă de colaps. Marile blocuri, printre care Scala, Dunărea, Continental sau Wilson au fost puternic avariate, cutremurul devenit ulerior prilej de modificare a construcțiilor conform normelor estetice socialiste ale vremii.
Cutremurul a distrus 35.000 de locuinţe la nivelul întregii ţări, iar oraşul Zimnicea a fost distrus aproape în totalitate. La acea vreme, pagubele economice au fost estimate la 2 miliarde de dolari.
Totodată, seismul din timpul nopții de 4 martie 1977 a curmat viața a 1500 de oameni, iar numărul total de răniți din țară s-a ridicat la 11 300. Printre cei decedați s-au aflat personalități ale vieții culturale din acea perioadă, printre care Toma Caragiu, Eliza Petrăchescu, A.E. Bakonsky, Alexandru Bocăneț și mulți alții. Operațiunile de salvare a răniților prinși sub dărâmături s-au făcut prin intermediul militarilor și civililor, ajutați de câini special antrenați pentru astfel de misiuni.
Despre momentele teribile ale producerii seismului, ca și despre urmările acestuia au vorbit arhitectul Alexandru Panaitescu și Gheorghe Florescu, acesta din urmă relatând, cu emoția celui care a trăit pe viu întâmplări din acele zile.
Citește și: Sony ZV-1 review compactul pentru vlogging si nu numai
De la Gheorghe Florescu am aflat și două lucruri mai puțin știute și din păcate neplăcute despre evenimentele de după cutremur: în primul rând banii găsiți în locuințele afectate de cutremur au intrat în conturile statului, nu au fost predați supraviețuitorilor sau urmașilor; nici carnetele CEC scrise cu stilou nu au avut o soartă prea bună, deoarece din cauza apei cerneala a devenit ilizibilă, iar distribuirea lucrurilor către rudele supraviețuitoare a fost o mare brambureală. Al doilea amănunt povestit a fost faptul că securiștii au furat bijuteriile găsite în locuințele dărămate de cutremur!
În prezent, după patru decenii de la devastatorul cutremur, în Capitală aproape 800 de clădiri au bulină roșie, din care în clasa I de risc seismic sunt 374.
La vernisajul expoziției “Mărturii fotografice ale cutremurului din 4 martie 1977” a fost prezent ambasadorul Republicii Cehe la București, Vladimír Války.
Expoziția, aflată la parterul Muzeul Municipiului București, poate fi vizitată până pe data de 30 aprilie 2017. Curatori: Dr. Grina-Mihaela Rafailă și Ana Iacob – Biroul de Istorie Bucureșteană, Muzeul Municipiului București.
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi
- Simfonia Lalelelor Pitesti 2024 – imagini foto-video - 22 April , 2024
- Descopera Pajistea Petricani: oaza de natura urbana a Bucurestiului - 21 April , 2024
- Cazare de poveste la un castel European – o experienta regala - 17 April , 2024
