Muzeul Național de Artă al României și Institutul Polonez din București prezintă publicului, într-un loc simbolic pentru români, Piața Revoluției, o expoziție despre istoria sindicatului polonez „Solidaritatea”.
„A 40-a aniversare a revoluției Solidaritatea” poate fi urmărită în aer liber, până pe 10 septembrie 2020, fiind expusă pe gardul fostului Palat Regal, chiar în vecinătatea Pieței Revoluției.
Expoziția este realizată la aniversarea a 40 de ani de la înființarea sindicatului „Solidaritatea” din Polonia, care a contribuit la căderea comunismului în Europa Centrală și de Est.
Condusă de „Solidaritatea” prin metode pașnice, revoluția din 1980 a dus la căderea comunismului în Polonia în vara anului 1989. De asemenea, a provocat o avalanșă care a afectat întregul așa-numit bloc estic și s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului, iar mai târziu cu sfârșitul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu în România.
Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” a fost înregistrat oficial la 17 septembrie 1980, datorită unui val mare de greve muncitorești, și a adunat în momentul său de vârf 10 milioane de polonezi. Sindicatul a dat speranță pentru o viață demnă, mai bună, în libertate.
Cred că este bine de știu că vestea inființării sindicatului polonez Solidaritatea a avut ecouri și în România. După modelul „Solidarității” poloneze, în 1982 a luat naștere Mișcarea pentru Libertate și Dreptate Socială din România. În câteva luni, mișcarea a câștigat 62 de membri și simpatizanți în toată țara. Cel care a inițiat această formă de rezistență clandestină a fost Dumitru Iuga, tehnician la Televiziunea Română.
Dumitru Iuga a fost arestat în vara lui 1983 și condamnat, alături de alți membri ai acestui sindicat clandestin, la 12 ani de închisoare pentru . A executat pedepasa la Aiud, unde pentru scurt timp a fost coleg de celulă cu Iulius Filip. Cel puțin 1 an de detenție l-a petrecut , adică la izolator, fără niciun contact cu lumea din afară. A fost eliberat în septembrie 1989, în urma unui decret de aministie.
Citește și: Foto-video – Traseul Revolutiei din Timisoara decembrie 1989
Astfel, documente ale Securității contrazic poncifele de genul „românii nu s-au opus comunismului, ba din contră, o duceau mai bine atunci”, „capitalismul adus de străini a distrus țara” șamd.
Nu în ultimul rând, dacă vreți să aflați mai multe despre evenimentele din decembrie 1989, vă recomad să citiți cartea
Tragatori si mistificatori – Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Madalin Hodor.
Poate fi cumpărată de la Cărturești – Libris.
Alte informații despre activitățile anticomuniste de dinainte de 1989 am publicat aici
Marea mișcare socială „Solidaritatea”, la conducerea căreia s-a aflat Lech Wałęsa, a ajutat oamenii să se organizeze și să-și exprime dorințele, iar autoritățile comuniste din țară au obligat țara să negocieze și să încheie acorduri cu sindicaliștii.
Sloganul „nu există libertate fără solidaritate” a devenit mesajul unei revoluții pașnice și a rămas în mintea polonezilor ani de zile.
Datorită determinării a mii de oameni, în 1989 Polonia a devenit prima țară a așa-numitului bloc estic, în care, urmare a discuțiilor de la „Masa rotundă”, s-a ajuns la un acord ce a determinat organizarea de alegeri parlamentare parțial libere și prăbușirea sistemului comunist. Alte țări au urmat calea Poloniei.
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi
