Se spune că cel mai bun aparat foto este cel pe care îl ai la tine; astfel un smartphone poate fi o alegere bună, dar totuşi cine doreşte un zoom optic mai mare şi alte dotări performante are la dispoziţie o mulţime de aparate foto compacte, iar în acest post am să vă prezint modelul Sony Cyber-shot DSC-HX90.
Sony Cyber-shot DSC-HX90, anunţat în aprilie 2015, oferă utilizatorilor un zoom optic 30x stabilizat pe 5 axe, vizor electronic pop-up şi un lcd rabatabil la 180 de grade pentru selfie sau vlog, iar dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre acest aparat foto compact şi cum s-a descurcat el în test, vă invit să citiţi mai departe.
Dotat cu un zoom optic 30x şi cu dimensiuni exterioare (WxHxD) de 102mmx58mmx35.5mm , cred că putem afirma, fără a greşi, că Sony HX90 este un compact cu superzoom, foarte potrivit pentru călătorii, vacanţe.
Sony Cyber-shot DSC-HX90 – specificaţii tehnice pe scurt:
•Senzor CMOS Exmor R (1/2.3 inch) cu o rezoluţie de 18.2 megapixeli
•Obiectiv Carl Zeiss Vario Sonar T* stabilizat
•Distanţa focală echivalentă 25-720mm (4.1-123mm – zoom optic 30x)
•Diafragma: f/3.5 (W) – f/6.4 (T) – f/8
•Distanţa minimă de focalizare 5cm (W) 250cm (T)
•Timp de expunere 30 s – 1/2000 (în funcţie de mod de fotografiere)
•ISO 80 – 3200
•Vizor electronic OLED pop-up de 0.2 inch şi rezoluţie 638.400 puncte
•Display LCD TFT Xtra Fine articulat 7.5cm (3 inch) cu rezoluţie 921.600 puncte
•Bliţ pop-up integrat
•Moduri Auto, P/A/S/M, Panorama, HDR, mod Video dedicat
•Filmare Full HD 1080 60/50p, plus codecul XAVC S cu bit rate 50 Mb/s
•Conectivitate Wi-Fi şi NFC
•Greutate 245g (cu acumulator şi card de memorie)
•Autonomie (CIPA): 390 fotografii (monitor) sau 360 fotografii (vizor)
Sony Cyber-shot DSC-HX90 are un “frate”, modelul Cyber-shot DSC-HX90V, singura diferenţă între cele două: HX90V are şi GPS inclus. În rest, aparatele sunt identice.
Construcţie şi utilizare
Un aspect care se remarcă de la bun început este dimensiunea cu adevărat compactă a lui HX90. Acesta are dimensiuni cam cât ale unui pachet de ţigări şi pentru că obiectivul este retractabil Sony HX90 încape chiar şi într-un buzunar de la o cămaşă.
Sony HX90 împrumută de la RX100 III (testat şi prezentat aici) nu doar vizorul electronic ci şi designul, simplu, plăcut şi ergonomic.
Între cele două modele Sony, diferenţele de design sunt destul de mici; HX90 are în plus un mic, dar foarte util grip cauciucat.
A fost păstrat şi thumb pad-ul prezent şi la Sony RX100 III. Butoanele sunt amplasate cam la fel; HX90 are şi el în jurul obiectivului acel inel care poate fi setat să îndeplinească diverse funcţii (zoom, focalizare manuală, schimbare diafragmă sau timp de expunere, etc).
Dimensiunile reduse au impus ca şi butoanele să fie mici, dar în principiu sunt uşor de utilizat. Eu am avut nevoie de ceva timp de acomodare cu micul buton pentru pornirea/oprirea camerei foto şi cu cel dedicat modului video. Acesta, deşi nu mai este aşezat pe muchie, ca la mirrorless-ul Sony A6000, totuşi este puţin obturat de acel thumb-pad şi a trebuit să găsesc o poziţie ca să-l apăs mai bine.
Mi-a plăcut faptul că şi la Sony HX90 aproape toate butoanele pot fi personalizate pentru a face controlul aparatului mai comod şi mai rapid. Se pot atribui diverse funcţii celor patru poziţii ale selectorului multiplu, butonului din mijlocul selectorului multiplu, butonului Fn, butonului Help (?). În total sunt 6 butoane ce pot fi personalizate şi asta nu este tot! Sony DSC-HX90, la fel ca Sony RX100 III, are funcţia Memory Recall (MR), unde pot fi memorate trei seturi de valori stabilite de utilizator pentru diferite funcţii, acestea putând fi accesate rapid când este nevoie de ele: de exemplu un set pentru fotografii în exterior cu soare, un set pentru interior şi altul pentru subiecte aflate în mişcare.
Este prezent şi meniul rapid, care poate fi folosit aşa cum este, dar poate fi modificat în funcţie de nevoile utilizatorului, cu 12 setari mai des folosite şi în ordinea dorită. Când se foloseşte vizorul electronic, este afişat pe ecran aşa numitul meniu „Quick Navi”.
Meniul lui Sony HX90 este format din tab-uri ce permite navigarea rapidă, uşoară şi mai ales pun la dispoziţia utilizatorului o mulţime de funcţii.
De exemplu în meniul veţi găsii:
Peaking Focus – pentru asistarea focalizării manuale
Soft Skin Efect şi Auto Object Framing – utile celor interesaţi de selfie
Photo Creativity şi Beauty Effect
Picture effect şi Creative Style etc.
Utilizatorii începatori nu au fost uitaţi; Sony DSC-HX90 poate fi folosit aşa cum este scos din cutie, putând fi folosite funcţiile aşa cum sunt ele atribuite implicit. HX90 dispune de două moduri automate inteligente (Auto şi Superior Auto). În primul mod aparatul recunoaşte automat scena şi ajustează automat aparatul pentru o expunere bună. Modul Superior Auto este utilizat în condiţii dificile de iluminare, cum ar fi de exemplu lumina scăzută sau contrejour (lumina vine din spatele subiectului). În timpul testului am folosit mai des modul Superior Auto, care s-a descurcat bine în majoritatea cazurilor, iar când a fost cazul, de exemplu la fotografia în lumină scăzută sau contrejour, a trebuit să aştep 1-2 secunde până aparatul prelucra poză şi o salva pe cardul de memorie.
În plus, pentru cei care doresc să înveţe elementele de bază ale fotografiei, HX90 le oferă, în meniu, care, este tradus şi în limba română, un mic ghid foto (In-Camera Guide).
Cum am menţionat deja, este prezent şi un buton help (?) cu ajutorul căruia aflaţi ce fac funcţiile din meniu.
Utilizatori mai avansaţi, cred că se vor bucura şi ei, deoarece la acest aparat compact este prezent butonul pentru modurile A(diafragmă), S(timp de expunere), M (manual) dar şi două butoane control dial, care, la fel ca la aparatele foto mai avansate, se folosesc pentru setarea timpului de expunere şi a diafragmei, în funcţie de modul de fotografiere selectat. Un control dial este în partea din spate a aparatului foto, iar celălalt este inelul din jurul obiectivului.
Inelul din jurul obiectivului poate fi setat pentru a schimba una din opţiunile zoom, focus manual, etc (în timpul testului eu l-am setat pentru Zoom Step, adică prin rotirea inelului obiectivul face zoom la valorile standard 24mm, 28mm, 35mm, 50mm, … 720mm).
Inelul respectiv se roteşte mai mult de 360 grade în ambele direcţii (practic nu se opreşte din rotaţie) şi nu face acele clik-uri când ajunge la anumite poziţii.
Pentru încadrare puteţi folosi ecranul lcd sau vizorul electronic pop-up.
Lcd de 3 inch (aprox. 7,6cm), cu aspect 4:3 şi o rezoluţie de 921.000 de puncte, nu este tactil (touchscreen) şi se înclină doar în sus la 180 de grade, util când se fotografiază din poziţii joase sau celor interesaţi de vlog sau selfie (în acest caz, automat se activeză un timer de 3 secunde şi focusul trece automat în modul detecţie faţă).
Totuşi era de dorit ca ecranul să fie rabatil şi în jos, cel puţin la 45 de grade, util atunci când dorim să fotografie/filmăm peste cei din faţa noastră. În lumină puternică ecranul lcd este destul de vizibil, iar luminozitatea lui poate fi reglată. Dacă totuşi nu este suficient puteţi folosi micul vizor electronic.
Vizorul este retractabil, poate fi activat cu un buton aflat în apropiere, pe latura stângă a aparatului foto şi partea din faţă trebuie extinsă spre tine pentru a deveni funcţional.
Vizorul electronic, OLED Tru-Finder cu o rezoluţie de 638.400 puncte, mărire 0,5% şi acoperire 100%, s-a dovedid util în zilele însorite, când subiectul se vedea clar, în culori vii şi un contrast optim. Luminozitatea lui poate fi reglată manual sau lasată în modul Auto. Dioptriile pot fi ajustate în intervalul -4 – +3; senzorul de proximitate face simplă şi rapidă trecerea de la vizor la ecran. La apropierea ochiului de vizor ecranul se stinge, iar la depărtarea aparatului ecranul se aprinde şi fotografia sau stearile pot fi verificate pe ecran. Mi-a plăcut că senzorul de proximitate face o treabă bună şi nu este foarte sensibil ca să-ţi stingă ecranul când nu te aştepţi (aşa cum se întâmplă la alte modele).
Spre deosebire de vizorul lui RX100 III, la HX90 nu mai este prezent acel T portocaliu cu steluţă, scris în partea din faţă, care indica faptul că vizorul are un strat antireflex T*, la fel ca obiectivul Carl Zeiss, dar marea diferenţă, zic eu, este faptul că vizorul lui HX90 poate fi setat din meniu să nu mai oprească aparatul foto atunci când este închis. La Sony RX100 III, extinderea vizorului porneşte aparatul, iar retractarea sa îl opreşte, fapt care pe mine nu prea m-a încântat când l-am testat, aşa că o bilă albă pentru Sony HX90, al cărui vizor poate fi setat din meniu doar să pornească aparatul foto.
Pe laterala stângă a carcasei se află şi semnul NFC; aici poate fi atins DSC-HX90 pentru conectare rapidă la un smartphone sau o tabletă.
Sony DSC-HX90 are şi Wifi; folosind una din cele două metode de conectare wireless şi aplicaţia Play Memories disponibilă gratuit pentru Android şi iOS, puteţi accesa imaginile de pe cameră direct de pe mobil/tabletă şi să le transferaţi pe mobil/tabletă; în plus puteţi controla de la distanţă compactul.
Totuşi aplicaţia de la Sony – PlayMemories Mobile pentru tablete şi smartphone-uri, cu care aparatul poate fi controlat de la distanţă, lasă de dorit în ceea ce priveşte setările de la distanţă, pentru că opţiunile sunt puţine. Practic sunt doar elementele de bază: afişare linii ghid, declanşare întârziată, compensarea expunerii, zoom şi mărimea fotografiei trimise la dispozitivul mobil.
Poate în viitor, printr-un update, aplicaţia Play Memories Mobile va fi îmbunătăţită. Transferul prin NFC a 8 poze a durat aproximativ 15s.
Puteţi folosi, de asemenea, opţiunea WPS Push, pentru a localiza un hot spot, iar din magazinele online (Google Play sau Apple Store) puteţi cumpăra diverse app pentru Sony HX90. De exemplu app pentru time-lapse photography.
Tot la capitolul conexiune, Sony HX90 are doar un port Micro-USB (USB 2.0). Acesta este folosit şi pentru încărcarea acumulatorului InfoLITHIUM NP-BX1 (care este acelaşi pentru toată gama RX100). Acest acumulator poate fi încărcat şi de la un laptop/calculator sau chiar de la un alt acumulator extern (acesta poate fi folosit şi pentru încărcarea unui smartphone).
Încărcarea de la priză a durat până la 3 ore şi 40 minute.
Conform standardului CIPA acumulatorul NP-BX1 asigură o autonomie de până la 390 fotografii folosind lcd-ul sau 360 de fotografii folosind vizorul electronic. În timpul testului autonomia atinsă a fost de până la 471 de poze şi aproximativ 3 minute video.
În partea de jos a compactului HX90 se află filetul pentru montarea pe trepied şi trebuie precizat că o placuţă de trepied poate bloca inelul din jurul obiectivului şi îngreuna folosirea ecranului rabatabil.
Imaginile sunt salvate pe carduri de memorie SD/SDHC/SDXC Memory sau Stick Duo/Pro Duo/Pro-HG Duo de până la 64GB, iar salvarea fotografiilor se poate face doar în format jpeg.
Cu toate că este mic şi uşor, nimic din construcţia lui Sony DSC-HX90 nu lasă de dorit. Este robust, iar grip-ul ajută şi el. Cine a mai folosit aparate foto Sony are avantajul acomodării rapide cu acest model, care are un layout întâlnit şi la alte modele Sony.
Calitatea imaginilor, ISO şi sistemul autofocus
Sony Cyber-shot DSC-HX90 are un senzor Exmor RTM (CMOS, cu retroiluminare), fiind mai sensibil la lumină, dar este unul mic, de tip 1/2.3 inch (ca idee despre dimensiune senzorului uitaţi aici o comparţie cu RX100 III) şi că tot am amintit de smartphone-uri, se pare că Sony Xperia Z2 are un senzor de aceeaşi dimensiune aşa cum se poate vedea în acest articol
Senzorul este coordonat de procesorul de imagine, ultima generaţie, BIONZ X. Acesta ajută la obţinerea unor imagini mai sharp şi cu detalii mai fine datorită reducerii selective a zgomotului din fotografii şi tehnologiei de reducere a difracţiei.
Performanţele aparatului HX90 sunt bune. Porneşte repede, iar comezile sunt executate destul de rapid pentru un compact. Viteza de fotografiere continuă este de până la 10 cadre / sec. Timpul de expunere este în intervalul 30 – 1/2000 sec. în modul Timp de expunere şi Manual.
Sony DSC-HX90 are tehnologia Autofocusul Fast Intelligent, moştenit de la seria Sony A7. Un algoritm îmbunătăţit de detectare a obiectelor în spaţiu duce la un autofocus mai rapid. În principiu acest sistem funcţionează bine în majoritatea cazurilor, totuşi mi-ar fi plăcut ca setarea autofocus continuu (AF-C) să fie disponibilă şi în modul foto. Ea este disponibilă doar în modul video, pentru subiectele aflate în mişcare va trebuie să vă mulţumiţi cu Autofocusul Fast Intelligent sau Center Lock-on AF, care realizează un tracking (urmărire) a subiectului, dar acest Center Lock-on AF necesită o perioadă de acomodare, iar dacă subiectul se mişcă cu viteză mai mare s-ar putea să nu obţineţi rezultatele dorite.
Puteţi focaliza manual sau puteţi folosi Direct Manual Focus (DMF, după realizarea autofocusului puteţi ajusta manual, util la Macro). În cazul focalizării manuale sau DMF este disponibil MF Assist (o porţiune a imaginii este mărită pentru a verifica claritatea imaginii) şi Peaking Level.
Calitatea imaginii este bună pentru un aparat foto compact. Procesorul Bionz controlează foarte bine zgomotul în fotografii. Imaginile sunt sharp, cu un contrast bun, iar culorile sunt plăcute.
Până la ISO 800 zgomotul de imagine nu deranjează, în intervalul 800 – 1600 este destul de bine controlat, detaliile fine nu se pierd, în schimb peste ISO 1600 se văd limitele senzorului de mici dimensiuni. Desigur depinde si de subiectul fotografiat, dacă veţi fotografia elemente deschise la culoare nu vor fi probleme cu zgomotul de imagine; uneori se poate folosi chiar şi ISO 3200 fără o mare pierdere a calităţii imaginii.
În meniul lui Sony HX90 găsiţi şi două setări pentru reducerea zgomotului de imagine (NR standard şi NR low – aceasta este activată implicit), dar şi opţiunea Multi Frame NR (MNFR), care realizează mai multe imagini, succesiv, reduce zgomotul de imagine şi le combină într-o singură imagine.
NR standard activat:
Opţiunea Multi Frame NR (MNFR) ISO 1250:
Alte poze (la rezoluţia originală) pot fi văzute aici.
Obiectivul aparatului foto este Carl Zeiss Vario Sonnar T*. Parcă am mai spus că denumirea Sonnar vine de la Sonne (soare în lb. germană), iar Vario Sonnar este un obiectiv de calitate, cu un contrast bun, sharpness bun şi lens flare mai redus (artefacte care apar când se fotografiază cu soarele în faţă). T* (T star) este denumirea stratului antireflex aplicat pe lentile. Aplicarea acestui strat fin de substanţe speciale asigură o imagine cu un contrast mai bun, eliminând reflexiile.
720mm:
600mm:
500mm:
400mm:
300mm:
200mm:
135mm:
100mm:
85mm:
70mm:
50mm:
35mm:
24mm:
Ca luminozitate, este un obiectiv normal, cu o diafragmă între F/3.5 si F/6.4 maxim F/8 şi distanţa focală între 24 şi 720mm (echiv.). Distanţa minimă de focalizare este 5cm la 24mm şi aprox. 250cm la 720mm. Există un mod Macro dedicat.
Conform producătorului, la distanţă focală maximă se poate fotografia o persoană aflată la cca. 200m. Totuşi calitatea fotografiilor scade puţin la distanţă focală maximă şi trebuie să ţineţi cont de faptul că la zoom maxim contrastul este influenţat de condiţiile meteo.
Stabilizarea, pe cinci axe îşi face bine treaba şi poate fi folosită atât în modul foto, cât şi video.
La o distanţă de aproximativ 7 metri:
În parcul Circului:
Un tablou în Centrul Vechi al Bucureştiului:
Dacă vreţi să vă apropiaţi de subiect chiar mai mult – mai exact la 60x – funcţia Clear Image Zoom cu Optical SteadyShot se va dovedi foarte de utilă.
Efectul Bokeh este destul de plăcut:
Pentru fotografia de seară sau cu lumină scăzută aveţi la dispoziţie modurile Night Scene, Low Light; există chiar şi un mod Trepied.
Noul vaporaş de pe lacul Titan – parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR), cartierul Titan, Bucureşti, sector 3:
Când în scena de fotografiat există un contrast mai mare, Sony DSC-HX90 oferă două funcţii utile: D-Range Optimizer (DRO) şi HDR. Acestea pot fi folosite în modul Auto sau la diferite niveluri (de la 1 la 5) sau pot fi chiar dezactivate.
DRO optimizează în mod automat nivelul de detalii în imaginile cu contrast puternic, astfel încât fotografiile să fie echilibrate, iar modul HDR înregistrează 3 imagini consecutive, cu expuneri diferite, pe care le suprapune într-un singur cadru.
HDR:
Există şi posibilitatea de a face bracketing pentru DRO sau pentru expunere, balans de alb.
Un alt mod util este Sweep Panorama. Sony HX90 poate face imagini panoramice normale sau extinse (cu un unghi mai larg, 360 grade, pe verticală sau orizontală).
Nu lipsec efectele speciale (Picture Effect: Toy Camera, Pop Color, Posterization, Retro Photo, Soft High-Key, Partial Color, High Contrast Mono, Soft Focus, HDR Painting, Rich-tone Mono, Miniature, Watercolor şi Illustration) sau stilurile creative (Creative Style: Vivid, Neutral, Clear, Deep, Light, Portrait, Landscape, Sunset, Night Scene, Autumn leaves, Black&White, Sepia); ele fiind disponibile şi pentru modul video.
Picture Effect:
Mai multe poze realizate cu Sony HX90 în diverse condiţii pot fi văzute la Galeria Foto . Acele câteva sute de poze nu sunt prelucrate, le-am micşorat la 2000 pixeli pe latura mare şi la unele am mai făcut crop.
Cu Sony HX90 puteţi filma Full HD 60p/50p/30p cu format AVCHD, MP4 sau performantul codec XAVC S la 50Mbps. Trebuie să ştiţi că modul XAVC S cere carduri compatibile, rapide, SDXC. Eu nu am un card SDXC şi nu am putut folosii formatul XAVC S, în schimb am folosit AVCHD şi MP4.
Pentru youtube MP4 mi se pare cel mai potrivit format; calitatea imaginii este bună, iar clipul nu ocupă mult loc pe cardul de memorie. O înregistrare mp4 cu o durată de 1 minut a ocupat aproximativ 174MB.
AVCHD oferă o calitate mai bună decât MP4, un bit rate de aprox. 28 Mbps dar ocupă şi ceva mai mult spaţiu (1 minut ocupă în jur de 198MB).
Dacă doriţi o calitate video şi mai bună folosiţi formatul XAVC S (MPEG-4AVC/H.264 codec). Acesta nu doar necesită carduri SDXC, dar ocupă şi mai mult spaţiu decât celelalte două moduri amintite, astfel trebuie să luaţi în calcul şi o eventuală achiziţionare a unui hard disk (pentru arhivare eu mi-am cumpărat WD Elements 2TB – HDD extern 2.5″ şi până acum sunt foarte mulţumit de el).
Se poate filma în toate modurile de fotografiere (P, A, S, M, Auto) dar există şi un mod video dedicat. Motorul obiectivului este foarte silenţios şi nu se aude în film. Sunetul înregistrat este stereo şi este acceptabil; în meniu este prezentă o setare pentru reducerea zgomotului produs de vânt (wind noise reduction) şi o setare pentru nivelul microfonului.
Preţ
La data publicării acestui review Sony HX90 avea un preţ de 1.998 lei iar, HX90 (cel cu GPS) 2.100lei. Pentru preţ actualizat puteţi verifica şi aici
Concluzii
O carcasă bine construită, design simplu, elegant şi o ergonomie surprinzător de bună pentru un aparat foto atât de mic, Sony HX90, dotat cu un zoom 30x, este cu adevărat portabil şi se califică cu brio ca prima opţiune pentru un aparat foto şi pentru călătorii. Încape într-un buzunar şi acesta este primul atuu al său.
Este uşor de utilizat de oricine, dar se ridică şi la pretenţiile fotografilor mai avansaţi, care îşi doresc un control manual extins şi rapid. Butoanele sunt acolo unde te aştepţi să le găseşti, iar senzaţia de control asupra camerei HX90 este sporită de gripul cauciucat.
Pentru un aparat foto compact, Sony Cyber-shot DSC-HX90, pune la dispoziţia utilizatorului un număr mare de setări, o parte din ele pot fi accesate direct cu ajurorul butoanelor customibizabile.
Calitatea imaginilor foto-video nu este nici ea mai prejos. Micul Sony DSC-HX90 se descurcă onorabil într-o variată gamă de situaţii: peisaj, portrete, arhitectură, poze pe stradă, poze pentru albumul de familie, etc.
Vizorul electronic retractabil OLED Tru-Finder se vede bine şi şi-a dovedit utilitatea în anumite situaţii, iar lcd-ul, deşi nu este touchscreen, este o bună completare pentru vizor; fiind rabatabil vă permite să fotografiaţi din unghiuri mai dificile şi chiar să realizaţi autoportrete. Să nu uităm de conexiunea NFC (Near Field Communication) şi WiFi care facilitează încărcarea pozelor şi a filmelor pe reţele de socializare favorite.
Aşadar cine îşi doreşte în buzunar un zoom optic 30x stabilizat pe 5 axe, Sony DSC-HX90 poate fi alegerea potrivită, iar dacă doriţi şi GPS pentru geotagging alegeţi modelul Sony DSC-HX90V
Ce mi-a plăcut mie la Sony Cyber-shot DSC-HX90:
+ calitatea bună a imaginii foto (până la ISO 800 şi acceptabil până la 1600)
+ calitatea foarte bună a imaginii video
+ ergonomic şi butoane personalizabile
+ vizorul electronic
+ inelul din jurul obiectivului
+ zoomul digital Clear Image Zoom cu Optical SteadyShot
+ tehnologia Autofocusul Fast Intelligent, care dă rezultate bune în majoritatea cazurilor
+ NFC şi WiFi
+ pozele pot fi văzute fără a pornii aparatul: se ţine apăsat 1-2 secunde butonul Play şi imaginile vor fi afişate
Ce nu mi-a plăcut mie la Sony Cyber-shot DSC-HX90:
– ecranul este rabatabil doar în sus şi nu este tactil (touchscreen)
– când se fotografiază în rafală imaginile sunt afişate pe ecranul lcd, asta duce la un timp de aşteptare
– lipseşte formatul RAW (unele aparate foto ale concurenţei din această gamă oferă şi RAW)
– lipseşte filtrul Neutral Desnity încorporat, iar cel mai scurt timp de expunere este doar 1/2000
– focalizarea continuuă (AF-C) este disponibilă doar în modul video
Nu uita să abonezi la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi
- Simfonia Lalelelor Pitesti 2024 – imagini foto-video - 22 April , 2024
- Descopera Pajistea Petricani: oaza de natura urbana a Bucurestiului - 21 April , 2024
- Cazare de poveste la un castel European – o experienta regala - 17 April , 2024
7 thoughts on “Test cu Sony DSC-HX90”